# S.T.Î.L.P.U.

Stăteam zilele trecute şi încercam să analizez pe nepusă masă şi fără pix sau hârtie, numai din memorie, nivelul la care a ajuns mass-media sportivă din România, trecându-mi prin minte ca pe banda de jos de la televiziunile de ştiri, diverse nume de posturi TV de sport sau de ziare, după care am aruncat la coş o sudalmă venită dintr-un val de negativism.
Nu ştiu zău daca aşa se face presă în România cum e cea sportivă dar dacă e aşa peste tot, e jale mare, e alarmant şi nu ştiu dacă e cale de întoarcere, sunt foarte sceptic în această privintă, aproape nicio amprentă de optimism nu mi-a mai rămas că se va schimba ceva!
Şi hai să vin şi cu argumente rezumându-mă la a da doar câteva exemple (concludente însă) şi dacă o să am dreptate sau nu, rămâne să decideţi voi…
E clar că fotbalul aduce rating, aduce publicitate şi implicit bani. Deci tot ce se învârte în jurul fotbalului e mină de aur, nu doar meciurile ci şi talk-show-urile sau dezbaterile pe diveste teme sau chiar… ştirile…
Lăsând la o parte meciurile de fotbal din Liga I ce sunt deţinute de cei de la Antena 1 & RDS-RCS, ei deţinând şi monopolul şi deci, nu există concurenţă, cobor o treaptă a subiectului şi mă refer la televiziunile sportive, prima pe listă e Sport.ro sau Becali.ro, o televiziune în decădere deoarece nu mai transmite meciuri din niciun campionat important de fotbal al Europei, ci doar Divizia a II-a de la noi sau meciuri din America de Sud pe la tri dimineaţa sau… alte sporturi ce nu aduc rating şi atunci cei de pe Dâmboviţa au dat-o pe talk-show-uri sufocante în care numele Becali apare extrem de des (”Becali a spus…”, “Becali crede…”, “Se pare că Becali…”) sau emisiuni cu tentă de scandal, acest management se pare că le-au adus câteva puncte la rating, publicul îl vrea pe patronul stelei pe sticlă, iubeşte declaraţiile şi polemicile lui… Dacă doriţi, vizitaţi site-ul lor şi vă veţi convinge că e aşa, asocierea postului nu numele patronului stelei aduce beneficii pe toate planurile. De fapt, acest personaj e prezent pe toată platforma “Pro” din care sport.ro face parte…
Telesportul lui Ovidiu Vântu (din martie 2008) s-a lansat pe piaţă prin 2003 şi în scurt timp avea să câştige drepturile TV la partidele din Liga I deşi era un post obscur de sport şi se prindea doar prin capitală!!! În scurt timp, cei de la Telesport au vândut drepturile TV şi altor televiziuni (pe bani frumoşi), râmânând doar cu meciurile ce nu aduceau prea mult rating, dar erau câştigaţi financiar datorită “vânzării” principalelor partide…! Oricum, a funcţionat ca televiziune pay-TV în perioada martie 2005 - septembrie 2006! Acum stau cuminţi în banca lor, fără transmisiuni fotbalistice, fără public, trăind doar din istorie!
Trecând pe la cele 4 “new-entry-uri” din anul acesta, adică cele 4 GSP-uri ale cuplului Antena 1/RDS-RCS, după câştigarea drepturilor TV ale partidelor de fotbal din Liga I, nu pot să nu remarc hilaritatea acestor lansări, ce (zic eu) vor fi un mare fâs naţional. Să vin şi cu “întăriri”: partidele pot fi urmărite doar în platforma RDS-RCS, ce deţine… în jur de 30 % din piaţă. Uitându-mă peste rating-urile partidelor din debutul de campionat, de exemplu un FC Brasov – Unirea Urziceni a adus 0,9% rating sau Craiova - Iaşi doar 0,3% (partidele de mai sus n-au strâns nici 100.000 de spectatori in faţa TV-ului) şi dacă facem o comparaţie cu partida Steaua - Galatasaray din Champions League, aceasta a avut 17,5% rating, adică vreo 2 milioane de spectatori. Bine, aş fi absurd ca toate partidele din Liga I sa aibă atâţia “consumatori” însă dacă posturile mai sus amintite s-ar prinde în toate platformele digitale altfel ar fi situaţia. Aşa însă, cei de acolo se mulţumesc doar cu puţinul (nu ştiu până când) şi pe lângă aceste partide transmise, nu lipsesc şi emisiunile cu invitaţi gen Dumitru Dragomir, Gigi Becali, Cristi Borcea sau alţi de gen, ce produc audienţă, aceleaşi emisiuni-şablon ce (pe mine personal) mă fac să schimb postul!
În general eu urmăresc SportKlub, un canal ce transmite printre altele şi campionatul Germaniei, preferatul meu şi sunt tare mulţumit de faptul acesta, pe lângă meciurile de la nemţi mai trag cu ochiul câteodată la unele meciuri de la olandezi, când am timp!

Presa sportivă se împarte în două: Pro Sport şi Gazeta Sporturilor, ambele cotidiene sunt mai mult decât superficiale, ambele se declară “number 1″, ambele tratează pe larg aceleaşi ştiri legate de steauadinamorapid, ambele promovează scandalurile şi grobianismul.
Eu cumpăr de obicei lunea şi vinerea Gazeta, să văd rezultatele din prima ligă şi din campionatele Europei, unele cronici sau ultimele noutăţi…
Totul este făcut parcă “pe fugă”, la repezeală şi în bătaie de joc: dacă citeşti o cronică la un meci îţi zici: “ăsta a fost la meci sau a băgat textul privind la TV, de a scris aşa puţin”. Păi, domnilor, chiar şi eu scriu mai multe rânduri la cronicile echipei mele din Campionatul Judeţean şi voi nu sunteţi în stare să fiţi profesionişti şi să înşiraţi mai mult de 10 fraze la un meci de fotbal… Ca să nu mai zic de rezultatele campionatelor europene, aflate toate în juma` de pagină de ziar, fără clasamente şi fără alte comentarii, doar câteva ştiri desprinse de la partidele unde au evoluat mutusichivu sau alţi români…
Tare mi-aş dori să apară pe piaţă un cotidian care să revoluţioneze, în format alb-negru (prea multă culoare de la posterele din cele două ziare dă a kitch), în care să citeşti comentarii făcute cu maxim profesionalism, prezentându-se fazele de poartă, statisticile partidei sau declaraţii de la principalii “actori” ai acelor partide. Vreau cât mai multe editoriale (sunt multe talente în ţară ce încă nu sunt descoperite, sunt mulţi ce vor să facă presă “aşa cum trebuie făcută”, trebuie doar lăsaţi), vreau rezultatele şi marcatorii din campionatele Europei, vreau clasamente şi prezentarea principalelor partide din acele campionate, la fel ca şi la secţiunea “alte sporturi”. Vreau o pagină de istorie, unde să fie prezentată o echipă, un eveniment, sau un sportiv… sunt atâtea de scris…
Doresc o schimbare, nu vreau să am acelaşi sentiment de respingere când deschid ziarul şi în interior scandaluri, reclame cu nemiluita, superficialitate şi amatorism din partea celor răspunzători cu scrisul, poze colorate sau chiar fotografii cu fete dezbrăcate!

Aceasta este din păcate presa românească sportivă, cufundată într-un deplin anonimat în ceea ce priveşte calitatea ei, privită din toate unghiurile, presa scrisă pe Dâmboviţa chiar dacă are succes (fiindcă aşa şi-au “dresat” publicul, “drogându-i” cu formatul lor) nu face altceva decât să fie o oglindă la situaţia de faţă la toate nivelele în această ţară!
Dar n-o să închei într-un ton negativ această mică analiză şi insist să mă-nchin celor de la Fotbal Vest, săptămânalul tipărit în Timişoara ne arată întru-totul cum ar trebui să fie toată presa sportivă autohtonă, menţinând întotdeauna ştacheta sus şi arătându-ne că… se poate. Bravo domnilor de la Fotbal Vest, respecte deosebite tuturor!

Miercuri 28.08, ora 20.28, Romania

Mă aflu în încăperea în care-mi ţin PC-ul pe care mi-e instalat TV Tunner-ul, butonând telecomanda în căutarea transmisiunii de fotbal de la Vaslui din turul preliminar al Cupei UEFA dintre FC Vaslui şi Metalurg Liepajas, manşa a doua a acestei duble…
În Gazeta Sporturilor de azi n-am găsit nimic despre întâlnirea din Moldova, probabil că ziariştii bucureşteni au fost extaziaţi de calificarea stelei în grupele Champions League şi au uitat că Vasluiu` are meci joi… Parcă-l văd pe redactorul şef după ce ediţia de azi era la “legătorie”, pe la vreo 3.25 întrebându-l pe cel de la “fotbal intern”: “Gicule, mâine la opt juma` joacă Vasluiul cu ăia din Letonia sau Lituania, aţi scris ceva în ziar? Ştiu că ultimul articol l-am băgat pe la unşpe fără cinci, ăla cu suporterii lu` Steaua şi cu pozele de pe stadion…”
“Vai, plm, n-am scris nimic, neicule, pffff, şi aveam spaţiu că am băgat o pagină cu reclamă la emisiunea lu` Ştucan”. O fi rupere în Moldova mâine! Iar ne luăm înjurături pe internet toată ziua…”
În fine, ceva de genu cred că a fost la Gazetă, ieri noapte… Nu vreau sa par ipocrit acuma să iau din meritele stelei din partida de aseară cu turcii, nici n-aveam de gând să vorbesc despre asta, vroiam să subliniez faptul că FC Vaslui a fost neglijată de presari, o echipă de Cupa UEFA totuşi…!
Chiar dacă au jucat cu o echipă de “desculţi” tot ar fi trebuit scris chiar şi pe ultima pagină, măcar ora la care se desfăşoara meciul, postul ce-l va transmite şi formaţiile. ATÂT!
Ok, îi las în pace pe GSP-işti şi revin la telecomanda mea pe care o butonam disperat căutând postul pe care se va transmite meciul. Fără să-mi dau seama am ajuns în zona canalelor “euro channel”, “OTV” sau TCM şi… nimic… nici urmă de meci. Mă uit la ceas… 20:34. Intru pe internet pe site-ul aceluiaşi gsp şi dau de un articol “Urmăreşte live text partida dintre bla bla bla”, intru acolo, deja erau câţiva nemulţumiţi că nicio televiziune nu dă meciul Vasluiului…
“Ce naiba!” îmi zic, chiar NIMENI. RUŞINE! TVR avea muzică populară, de la cele 4 gsp-uri înfiinţate peste noapte n-am nicio pretenţie, sport.ro şi telesport vorbeau de meciurile pe care Steaua le va juca în Champions League după tragerea la sorţi din această seară, iar de restul televiziunilor ce să zic… mai bine emisiuni de scandal şi pentru inculţi decât un meci de fotbal, totuşi din cupa UEFA… Pun pariu că dacă juca echipa lui Mutu în seara asta, meciul era transmis. Sau… aaaa, l-au dat acu două săptămâni… de ce nu ziceţi aşa…

Un articol destul de interesant şi totodată plin de emoţie au realizat cei de la Gazeta Sporturilor referitor la fotbaliştii căzuţi în ultima perioadă pe teren, fiind răpuşi de moarte, cotidianul sportiv prezintă povestea lui Antonio Puerta, Marc-Vivien Foe, Miklos Feher, Hrvoje Ćustić sau Cătalin Hâldan…
Citind tragediile lor nu se poate să nu rămâi cu un nod în gât sau cu o lacrimă în colţul ochilor şi să te îngrozeşti urmărind filmuleţele cu ultimile clipe în viaţă a celor implicaţi în acest “reality show”, cu final tragic!
Citiţi aici acest articol care aminteşte de aceşti fotbalişti ce odată erau idolii propriilor suporteri când aceştia erau pe teren!

Citeam în urmă cu câteva săptămâni pe un site arădean că vor fi în curând zilele oraşului. Mă uit peste program şi dau să caut ce evenimente vor avea loc pe ştrand… vineri mi-au sărit în ochi Holograf şi 2 Unlimited iar sâmbătă, Florin Chilian. Mi-am făcut plan să mă duc să-i văd pe cei de la 2 Unlimited, când eram prin liceu ascultam cu plăcere muzica lor şi ţineam neapărat să-mi amintesc hiturile de acu` 14-15 ani ce făceau furori prin discoteci, şi aş aminti doar: “No limit”, “Tribal dance”, “Maximum overdrive”, “The real thing” sau “No one”…
Am ajuns pe ştrand pe la 8:30, cânta Analya Selis şi deşi nu sunt un fan al ei m-a impresionat “armata” de instrumentişti ce i-a luat cu ea. “Are voce tipa”, mi-a trecut prin minte… Au urmat Neri Per Caso din Italia, timp în care m-am dus să mănânc ceva. Terasele erau pline, damn… am găsit un loc undeva pe “centru” unde am îngurgitat o pizza cam rece… nu mi-a plăcut. Io îs mare iubitor al hamsiilor dar nu am găsit pe la terase, în anii trecuţi ştiam un loc unde mâncam hamsii dar acuma or deschis acolo “Fornetti” (cre` că aşa se scrie)… Abia după festival am înţeles că se găseau şi hamsii la “rulotele” ce înconjurau mulţimea.
Când am revenit de la mâncare, cei de la 2 Unlimited şi-au început recitalul. Mi-am frecat mâinile de bucurie la auzul vechilor hituri dar cu cât mă apropiam de locul cu pricina mi-am dat seama că doar vocea era a Anitei, pe scenă era o tipă (negresă) ce “cânta” peste vocea ei. Îmi zic “şi-or fi schimbat componenţa ăştia” după care mă complectez “dar de ce naiba nu cântă pe vocile lor, de ce le trebuie playback?”…
Hmmmm… eram confuz şi când îi criticam mai rău în gândul meu se opreşte banda… Negru o dă pe repăreală (cu siguranţă că n-a fost Roy, oricum, pentru mine toţi negrii seamănă între ei) şi banda porneşte din nou. Încep cei doi să “cânte” după care se întrerupe iarăşi şi iarăşi… de au interpretat “Jump for joy” de vreo 3-4 ori în seara aia, după care s-au enervat datorită deselor întreruperi de bandă şi s-au tirat rapid de pe scenă lăsând în urmă o prestaţie penibilă. Apropos de penibil, pe scenă au urcat Simpu, copilaşii ăia ce se cred că fac muzică. Pentru puştime a fost delir însă…
După ăştia or urcat pe scenă Holograf şi borăcimea s-a evaporat, am mai înaintat câţiva metri si am putut asculta o trupă ce se respectă având în spate ani grei de activitate. Profesionişti adevăraţi în toate sensurile! Un bravo pentru ei, cei ce au salvat seara de vineri la o sărbătoare a oraşului ce ar fi trebuit pusă la avizier la secţiunea “aşa nu!”.
Şi aşa evenimentele pe acest mare ştrand tind către 0 şi mai ales că sărbătorile oraşului au loc doar în perioada aceasta a anului, puteau organizatorii să aducă (pe bani la fel de mulţi) în locul celor 2 nelimitaţi (chiar m-au dezamăgit prestaţia celor 2) pe alţii, sunt atâtea trupe, atâţia cântăreţi… nu înţeleg care e logica aici. De fapt ce să mă tot mir atâta, doar ăsta e Aradul! Să ne trăiţi!

Un nou eveniment electro ne brăzdează oraşul la sfârşitul lunii august, Emil Lassaria, cel ce a remixat pe muzică techno “Balada” lui Ciprian Porumbescu, va sparge difuzoarele în clubul “Soho” de pe Ştrand în data de 29.08.
Aflat în premieră în oraşul de pe Mureş, invitat de organizaţia Arad Clubbing împreună cu Ared, Emil Lassaria a ieşit în faţă pentru prima dată după remixul amintit mai sus deşi se află “în pită” încă de pe la începutul acestui mileniu…
În deschidere vă vor încălzi picioarele şi sufletele: Sebuh, Ovidiu Adrian şi House Boy…
Pentru cei cu chef de ţopieli, zbenguieli şi mai ales cu chef de distracţie, se pot deplasa dincolo de Mureş în “Soho” şi pentru 10 lei au satisfacţia unei seri plăcute! Enjoy!

Cu siguranţă că sunteţi la curent cu inundaţiile ce s-au abătut asupra Moldovei acu` câteva zile, fie din presă, fie de la TV sau din ştirile radiofonice…
Eu personal am urmărit desfăşurarea acestor evenimente de la radio deoarece la TV nu mă uit la ştiri, tot aici am aflat de faptul că s-au deschis centre pentru a dona sinistraţilor ajutoare; chiar zilele trecute auzisem despre faptul că o parte din bucureşteni au donat mâncare stricată, electronice defecte sau haine infecte…
Am stat câteva secunde pe gânduri încercând să conteplez la acest lucru dar nu reuşeam să mă cuplez la situaţia de faţă…
Ştiu că omul e o specie imprevizibilă, dar când este acţionat butonul “inconştienţă” din creier atunci chiar că totul este posibil, chiar şi în cazul de faţă inconştienta i-a mânat pe oameni la astfel de gesturi sau… aaaa, ar mai fi ceva… PROSTIA!
Ei bine, nu e de ajuns faptul că eşti destul de prost în viaţa de zi cu zi, că prin acţiunile tale cotidiene reuşeşti să îţi atragi valuri de reacţii negative, ce te-ai gândit, “ia, să mă aud la televizor”…
Şi când ai auzit ştirea ai observat că mai sunt şi alţii ca tine, şi încă mulţi, că nu eşti rar, nu eşti singurul care “gândeşte” aşa, eşti unul din aceea pe care eu NU aş da doi bani, eşti un 0 (zero) şi tu şi cei din specia ta!
Mai bine stăteaţi în banca voastră decât să vă “ajutaţi” semenii în acest fel, confundând centrul de donaţii cu groapa de gunoi a oraşului, prin gestul vostru aţi atras milă că existaţi; nu v-aş dori să fiţi în locul acelor oameni, să simţiţi ce simt şi ei în aceste momente, să trăiţi cum trăiesc ei acum, nu v-aş dori să aveţi sentimentul acela în suflet când aţi pierdut aproape totul.
Sper ca totuşi să vă salveze cineva şi pe voi din lumea voastră… dar abia după ce o să treceţi prin unele teste de viaţă!

Nici două săptămâni nu mai sunt până ce campionatul ligii a II-a de fotbal se va relua, mai precis în data de 16 august… şi la UTA incertitudinile continuă să ţină capul de afiş, problemele ce persistă la club încă nu s-au rezolvat.
Deşi obiectivul fixat de conducerea clubului a fost promovarea imediată în elită, după cum se desfăşoară lucrurile la echipa de pe Calea Aurel Vlaicu, n-aş zice că ar fi pretenţii de “A” la club…
După ce că acest Chirilă se crede “cel mai tare din parcare”, vrând ca el să ia toate deciziile din cadrul conducerii arădene, asta după ce l-a demis pe directorul executiv adjunct Marian Spiru, fără un motiv precis (!), mai ales că acesta a fost pus în funcţie chiar de Chirilă… Mă depăşeşte situaţia, sincer!
Cum spuneam, mai sunt două săptămâni până la reluarea sezonului competiţional şi Mafalda Chirilă încă nu a fixat partide amicale pentru perioada următoare că, cică, aşteaptă răspunsul din partea celor de la VFB Stuttgart pentru o partidă de verificare, amical ce s-ar derula prin intermediul lui C. Marica, jucătorul formaţiei germane. Chirilă spune: “Vorbesc în fiecare seara cu Ciprian Marica. El insista pe lângă conducere pentru a juca un amical cu VFB Stuttgart [...] ” (sportarad.ro)
Parcă-l văd pe Chirilă sunându-l pe Marica:
- Ciao măi băiatule, ai vorbit?
- Nea Chirilă, acuma am venit de la antrenamente, stai să fac un duş si dacă-l mai prind pe antrenor p-aci îs spun… Te sun io mai târziu… dacă nu, mâine. O să-i spun dimineaţă, dacă n-o mai fi nimeni p-aici, oricum te ţin la curent. Pe numărul ăsta să te sun, că data trecută m-ai sunat de pe altul?
- Pe ăsta da, că te-am sunat de la club ieri, că aveam telefonul descărcat…
- Bine nea Chirilă, ţinem legătura, o să îţi dau io de veste…
Nu credeţi că această aranjare de meci este total neprofesionistă, ca la (de exemplu) un Chier cu Vârfurile, înainte cu o săptămână de reluarea campionatului prin “Judeţ”? Eu unul aşa o văd, poate greşesc…
În fine, cum Chirilă le ştie pe toate, tot el o să le rezolve…
Altă bubă… şi din nou neprofesionalismul iasă la suprafaţă în cazul lui Radovanovici - jucător ce s-a accidentat la un meci cu Oţelui, la începutul sezonului trecut şi de care conducrerea utistă a cam fost nepăsătoare, neinteresându-se de soarta lui, lăsându-l de izbelişte, acesta trebuind să continue antrenamentul la Bologna dar… deocamdată niciun semnal din partea nimănui… bine că pe Iulian Ştefan l-au ţinut un an jumate prin spitale ca apoi să-l lase să dea probe de joc prin Israel…
Aaaa, apropos de jucători, e tare telenovela asta cu “marele” fotbalist Hidişan, cel ce s-a gândit să nu se mai prezinte la antrenamentele echipei de unde a muls mulţi bani. Ce s-a gândit jucătorul: “dreacu joacă în divizia b, tot tre` să am io o ofertă din prina ligă, la prima am şi tăiat-o…”. Numa că nu s-a gândit prea bine pentru că a dat peste Chirilă, antrenorul nici nu vrea să audă de o plecare a acestuia şi i-a transmis jucătorului că dacă nu vrea să se antreneze cu UTA, să o facă cu echipa de junori, totul degenerând până în momentul când acest Hidi a blocat, cică, antrenamentele UTA-ei..!!!. E ceva hilar şi de nedescris!
Pe lângă acest jucător s-au mai găsit doi care să se bosumfle, este vorba de Simao şi de M. Ilie. Primul a fost propus pentru Dinamo dar până la urmă s-a ales praful din această supoziţie, până la urmă latinul a revenit forţat şi s-a antrenat cu echipa. Despre M. Ilie… ce să mai zic, el nu-i în stare să facă un stop ca lumea, n-o să-l plângă nimeni, poate-i va găsi echipă pe la Bârsa ori Munar!
Chirilă, lasă orgoliile la o parte şi fă ordine la club (dacă poţi), încearcă să te descotoroseşti de aceşti purtători de echipament sportiv care nu vor să joace pentru acest club respectat şi cu o istorie de invidiat, cu 6 titluri de campioană şi 2 cupe. Lasă-i să plece că n-o să plângă nimeni după ei, mai ales că sunt atâţia tineri care abia aşteaptă să se afirme… gândeşte-te că aici au jucat fotbalişti de legendă, fotbalişti de naţională, nu stă clubul în câţiva plângăcioşii…
Şi încă ceva… învaţă să lucrezi în echipă, NU poţi tu să le faci pe toate, învaţă să ai încredere în oameni sau … du-ţi tu oamenii tăi la club în care să îţi pui speranţele. Singur n-o să reuşeşti! Eu personal sunt sceptic în privinţa unui succes la acest club, dar dacă alţii au încredere în tine, o să învăţ să am şi eu…
Mai sunt multe de lucruri de pus la punct la UTA, deocamdată apele sunt tulburi la noua echipă, sper ca până la reluarea sezonului să se echilibreze situaţia, pentru a nu se repeta situaţia din sezonul trecut când după haosul şi dezorganizarea de la club, echipa a retrogradat!

Pe vremuri eram un împătimit al topurilor muzicale, realizând în fiecare săptămână câte un clasament de 10 locuri la început, după care poziţiile s-au înmulţit la 20, 50, 100, după care am revenit la un clasament cu 50 de locuri (100 de poziţii era prea mult).
Primul top l-am realizat la data de 12 iunie 1994 iar ultimul în 28 decembrie 2002, rezultând 447 de săptămâni.
Din 1998, de când am corespondat cu emisiunea “Mai mult de 200 de minute live” de pe Radio 3 România Tineret, topul a ajuns şi la ei şi timp de aproape 4 ani le trimiteam pe lângă impresiile despre emisiune sau muzică şi topul în cauză.
Astăzi am descoperit la mine-n noptieră arhiva topurilor… şi m-am gândit să trec în revistă şi pe blog aceste aspecte legate de micul hobby…
Vreau să pun pe blog prima poziţie a anilor în care topul l-a “petrecut” la radio cu menţinea că piesele de factură dance şi-au făcut de cap prin acest clasament ( e adevărat că n-am fost aşa mare fan al underground-ului dar nu mi-au plăcut nici piesele extrem de comerciale, eram undeva la mijloc).

1998 - Celine Dion - My heart will go on - 30 de săptămâni
Mi-a plăcut Titanicul şi nu se putea ca piesa să lipsească din top… şi a fost cea mai bună pe anul acela, vocea Celinei s-a mulat perfect pe soundtrack…

1999 - Touch and go - Would you? - 23 de săptămâni
O piesă dance ce merge foarte bine şi acuma la orice party/nuntă/discotecă…

2000 - Paffendorf - Where are you? - 19 de săptămâni
Un refren ce m-a înebunit total în acel an… woo woo woo woo wooooo…

2001 - Scooter - Posse ( I need you on the floor) - 23 de săptămâni
Am fost un mare fan scooter până aceştia s-au prostit total, aveam albumele lor pe casete (CD-uri de unde, erau scumpe ), cel de referinţă rămâne cel de debut “… and the beat goes on” (1995)

2002 - RMB - Redemption 2.0 - 20 de săptămâni
Varianta anului 2002 a celebrei piese rave, apărută în anul 1994… piesa originală e în top 5 personal…

Poate că o să mai revin cu cifre legate de aceste topuri, mai ales că am câteva caiete pline…

Mă aflu la Sediul WWT unde am ajuns de jumătate de oră cu un elicopter al organizaţiei, mă încearcă o emoţie puternică după pauza de mai bine de o lună în care am fost în spital după accidentul suferit în Rusia! Încă mă mişc greu, mă mai doare genunchiul drept unde mi s-a implantat un şurub pentru a-l stabiliza ! Nici să scriu nu am putut, având încheietura zdrobită… Acuma îmi scriu primele impresii, imediat o să mă pun să fac raportul perioadei de inactivitate…

Istoria mea negativă începe în Rusia la Vladivostok, mă aflam împreună cu Laura, G, Marc`o, Tudor şi gr. Maxim în port, le-am promis că o să-i “scot” la o excursie de week-end după reuşita misiune din Viet Nam, chiar dacă indirect s-a făcut cu ajutorul lui Miky. Era gr. Maxim cu o maşină şi eu cu un prieten vechi din armată (ce ne-a invitat aici) cu camioneta, pe numele său Desaev, ce avea deschis un hotel în localitate. Trebuia să-i aşteptăm pe Bob, Priscilia şi pe Gutierez, noul membru. Pe la ora 19.40 sună Bob şi spune să nu-i mai aşteptăm că are probleme la maşină, să pornim că o sa ajungă el, oricum ne-a asigurat că are GPS-ul activat.
“Hai să vedem cum ne organizăm” zise gr. Maxim. Le spun să-şi activeze GPS-ul şi să pornească înainte deoarece aveau maşină mai bună ca a noastră şi mai rapidă. Tudor a spus că vrea să meargă cu mine, cu camioneta însă i-am zis că nu are centură de siguranţă camioneta şi că ar fi bine să meargă cu generalul. E adevărat că era o camionetă cam veche şi cam uzată dar şoferul ei era tare mândru de ea. Câinile a tot insistat să vină cu noi, aşa că până la urmă am cedat şi l-am luat cu noi…
Generalul a plecat, noi am mai stat puţin, Desaev trebuia să se întâlnească cu un prieten să îi dea nişte acte… L-am luat pe Tudor şi am băut câte o cafea în port, la o terasă… M-a pus să-i cumpăr câteva ziare pentru drum. El ştie foarte bine limba rusă…
După vreo 20 de minute am plecat şi noi, drumul până la destinaţie era de aproximativ o oră, ne-a spus Desaev că sunt nişte peisaje de excepţie unde o să ne ducă el… M-am lăsat pe mâna lui. L-am tot amânat de fiecare dată când mă invita însă acum mi-am făcut timp.
Câinele de obicei nu are răbdare la mersul cu maşina, si-a băgat căştile de la mp3 player în urechi şi s-a pus să citească ziarele.
Desaev avea boala vitezei, nu lăsa acul să coboare sub 100 km/h… Zic eu mai în glumă mai în serios “Condu mai încet că ne zboară capota şi pierdem câinele pe drum”… “Sigur că daaa…!” zise el… “Parcă ascultai la căşti… n-am crezut că mă auzi… ;)”. “S-au terminat bateriile la player… Erau din alea ieftine, mi le-a adus Marc`o din Viet Nam.”
Ne-am amuzat copios, râdeam ca nişte proşti toţi trei, nu stiam că ceva rău avea să se întâmple…! După vreo 15 minute de condus aud un zgomot puternic la maşină după care Desaev pierde controlul maşinii şi se izbeşte de un copac de la marginea drumului. Explodase cauciucul din dreapta faţă, probabil din cauza uzurii…
Impactul a fost foarte puternic, eu am avut de suferit cel mai mult în urma accidentului deoarece partea dreapta a camionetei a lovit copacul, m-am lovit la cap destul de rău şi la genunchi, piciorul fiindu-mi prins între fiare iar mâna mi s-a zdrobit de la impact. Am fost conştient câteva secunde timp în care i-am spus şoferului să aibă grijă de Tudor, după care am leşinat.
Şi Desaev s-a lovit la cap, când m-am uitat la el, sângera. Câinele a zburat prin parbriz şi şi-a rupt picioarele din faţă. Eu m-am trezit la spitalul WWT-ului în aceeaşi cameră cu Tudor, el trebuia să stea 10 zile cu picioarele în gips iar eu am stat o lună şi 9 zile în spital după ce m-au operat la genunchiul drept şi la mâna dreaptă…

Acum o lună şi ceva vă promiteam că rubrica aceasta o să devină obişnuinţă pe blog, aşa că … iată-mă din nou cu câte ceva.

Iată câteva apariţii discografice din ultima perioadă:

- Solarstone - Rain Stars Eternal; apărut în 19 mai 2008, este primul album solo al producătorului şi dj-ului britanic Rich Mowatt şi este o combinaţie de sunete, făcându-se trecerea foarte uşor de la ritmurile trance balearic sau progressive trance până la chillout, albumul conţinând 11 piese, în unele din ele, DJ-ul a colaborat cu diverşi artişti pentru partea vocală a pieselor. Cel mai nou single a lui, extras de pe albumul acesta este “Spectrum”.

- DJ Tiesto In search and sunrise 7 - Asia; cunoscuta compilaţie pregătită şi mixată de celebrul DJ olandez a ieşit din studio pe 02.05 2008 şi este un album dublu… Adevăraţii fani, probabil că ştiu despre ce este vorba

- A apărut pe data de 5 iunie volumul 45 a cunoscutei compilaţii Tunnel Trance Force, un dublu CD în care veţi întâlni nume ca: Scooter, DJ Dean, 4 strings, Cosmic gate, Azzido da bass sau Armin van Buuren…

- Pentru fanii muzicii ambientale sau chill-out am volumul 15 din compilaţia “Cafe del mar”, un triplu album plin de relaxare, visare şi pasiuni interzise, o muzică desprinsă parcă de pe alt tărâm! Recomandat pentru orice stare!

S-a lansat oficial pe data de 25 iunie noul single Chicane intitulat “Bruised Water” şi este o colaborare cu Natasha Bedingfield, ultimul single al cunoscutului nume britanic fiind o combinaţie între două dintre piesele celor amintiţi mai sus - “Saltwater” (Chicane), respectiv “I Bruise Easily” (Natacha Bedingfield)…

În perioada 15-17 august, va avea loc la Timişoara (se pare că s-a schimbat locaţia şi anul acesta va fi la Ploieşti) o nouă ediţie a House Parade, un eveniment devenit obişnuinţă şi care va aduce pe scenă şi nume din zona trance: Cosmic Gate, Markus Schulz, Ernesto vs Bastian, Leon Bolier, Galen Behr sau Andy Moor…